A fost odata o scrisoare, pe care era scris ” Eu te iubesc ”. Nu era nici o adresa, nici numele destinatarului, doar o specificare : sa fie trimisa cu dragoste.

Atunci, cind vintul a rupt scrisoarea din fereastra, nici nu s-a observat disparitia ei. Vintul a suflat-o pe drumuri lungi, si pline de negura. Dar, nimeni nu a prins-o, sau poate nu a observat-o, pentru ca nu era din lumea lui. Nu era pentru ei.

Am visat un curcubeu. Curcubeul meu era alb, verde si roz. Am tot stat si asteptat. Scrisoarea era una pentru mine. Eu stiam asta.

Eram singura si imi era frig, sau poate chiar frica. Dar, asteptam. Asteptam scrisoarea mea scrisa simplu, "cu dragoste", pentru mine.

Imi era frica sa nu ma pierd in lumea mea, sa nu o vad, sau sa aud. Dar, scrisoare era a mea, asta era cu siguranta. Eu eram destinatarul, eu eram cel iubit.

Stiu, fiecare are o scrisoare undeva purtata de vint, care trebuie prinsa.

Eu te iubesc. Tu esti in lumea ta.

suntem nemuritori ca vintul

ajungem sa plutim in ginduri

cu nimicuri

because...
to late
nm

"to skip the dance class"

(din filmul Despicable me)

oare de ce exista aceasta traditie la noi, care mi se pare extrem de cheeky, de "a te eschiva de la un raspuns", de "a fugi de la ore", de "a veni mai tirziu, ori deloc la una din intilnirile pe care le ai programate in agenda de lucru (ori la o nunta, zile de nastere, cumatrii)", de "a copia la examene", de "a da vina pe gardul vecinului, ca tu ai glod in fata portii", da, si nu una de importanta minora, de a nu te prezenta la alegerea presedintelui, sau a nu veni la urna de vot?

pare a fi asta una din traditiile moldovenesti de a arata lumii cinesuntemnoi, ce pofighishti suntem,ori e doar un stereotip?

teoria pofighismului la moldoveni sau cum e sa fii prost - da cool:P

imi ziceam de multe, pai trebuie sa fie mai leac si pentru asta, pai n-om fi si noi chiar asa pierduti (moral), caci cum spun vorba ceea - "mai nasc si la moldova oameni". dar, pina la urma, care oameni?

- cei care isi fac cetatenie romaneasca, ca sy mearga la zarabodka,

- cei care scuipa pe strada in fata unui trecator, aproape ca atingaindu-i haina, cu scuipatura in zbor,

- cei care vor studii superiore, doar pentru ca toti prietenii si colegii de liceu au, si-apoi e la moda,

- cei care isi cumpara telefoane de ultima moda, cu siguranta, ne-tinind cont de utilitatea lui, sau de mama care lucreaza in italia si ii trimite bani pentru (universitatea de la care el/ea e demult exmatriculat),

- cei care nu au apa calda, si daca o au, asta e un lux, care te costa multi apa lasata sa curga prin teava, pina vine multi-asteptata spa calda,

- cei care merg ''la zatoka, doar pentru ca cumatru o avut putiovka si era nasharu:P''

- cei care "shiomazesk copkii, pentru ca ei nu asculta", dar de fapt copkii vor una LOVE si multa multa multa atentie:*

- please, insert more ...

eu am ajuns la concluzia, ca asta e una din diagnozele societatii noastre. ma minunez cind cind vad vreun cavalier, care nu se urca ca boul primul in microbus in fata mea, dar imi ofera mie "deosebita ocazie".

aceste comportamente, aparent minore, de fapt, vorbesc celorlalti cinesuntemnoi,

deci, pina la urma cinesuntemnoi?

Azi m-am gindit la loialitate.

DEX-ul explica in felul urmator: LOIALITÁTE s. v. cinste, credință, devotament, fidelitate, sinceritate, statornicie.

Intreabarea mea este:?oare poate fi cineva invinuit de lipsa de loialitate, daca la un moment dat (din anumite considerente, circumstante, interese personale) acel cineva isi schimba pachetul de loialitate cu un alt pachet, raminind la fel de loial, dar altcuiva?

daca se schimba orientarea loialitatatii, dar nu si calitatea ei, atunci mai putem inca anula noi loialitatea?

scrieri postume
am incercat sa scriu de ne-numarate ori, simplu si fara prea mari interfete, cu priza la public (dupa cum ar trebui sa fie un blog), dar cine zice ca trebuie, eu sunt cea care decide, pentru ce sau pentru cine scriu:) curaj, natalita, doar o faci de dragul scrisului.
cite un aliniat pe zi, deci 365 de aliniate pe an, s-ar putea sa fie interesant,
hai, spor la multe, dar idei de unde? deci, ar trebui cautate scheme,

sau idei care ar unifica munca mea zilnica intr-o pagina blogareasca:) si apoi, satisfactia care va fi bine-meritata.